Istoria BulgarieiIstoria Bulgariei
Detaliu decupat; fundal eliminat. Ciorna de la Zograf: prima pagină
Manuscrisul de la Zograf

Paisie de la Hilandar · Renaștere

Paisie: cum ajunge o carte la alți oameni

Cine copiază cartea lui Paisie?

9 scene · 3 minute · Surse · 15

ÎncepeAscultă

Paisie adună o istorie, iar Stoiko Vladislavov o copiază. Filele, cărțile și două mănăstiri arată cum textul ajunge la noi cititori și ascultători.

Ciorna de la Zograf: prima pagină

Partea 1 · Renaștere

Paisie scrie o istorie

În 1762, călugărul Paisie încheie „Istoria slavo-bulgară”. Este un manuscris: literele sunt scrise de mână. În titlu, el se numește ieromonah. Cuvântul înseamnă un călugăr care este și preot. Cartea vorbește despre conducători bulgari, sfinți și evenimente din trecut.

El se adresează direct oamenilor pentru care scrie. Insistă ca ei să-și cunoască originea și limba și să nu se rușineze de ele. Avem în față atât o relatare despre trecut, cât și un apel către cititor.

Ascultă scena · 1

Voce sintetizată · 0:33
Surse · 2
  1. Паисий Хилендарски; критическо издание: Димитър Пеев, Маргарет Димитрова, Петко Петков; електронен корпус: Софийски университет „Св. Климент Охридски“ История Славянобългарска (Зограф 43; с попълнения по НБКМ 368) Исторически речник / Текстов корпус; по изданието на Зографска света обител, Атон · 2012 · 413 pp. in cited edition; web corpus unpaginated
  2. Боян Пенев (1876–1927) Начало на Българското възраждане София: ИК Кама,; електронна библиотека по архивистика и документалистика, 2013; първо издание 1918 · 2005 · 107 pp.; section locators used because HTML has no stable page mapping
Hilandar: fotografie contemporană, nu o imagine din 1762
Zograf: mănăstirea într-o fotografie din 2005
Hilandar după incendiul din 2004
Context geografic, fără granițe istoriceContext geografic, fără granițe istorice123
Context geografic, fără granițe istorice

Partea 2 · Renaștere

Două mănăstiri, o carte

Pe hartă se află Hilandar și Zografu, două mănăstiri de la Athos. Athos este o peninsulă din Grecia de astăzi, numită și Sfântul Munte. O mănăstire este o comunitate în care trăiesc călugări. Paisie lucrează la Hilandar. Adună informații din cărți, apoi se mută la Zografu. Acolo încheie istoria.

Ascultă scena · 2

Voce sintetizată · 0:20
Surse · 4
  1. UNESCO World Heritage Centre Mount Athos World Heritage List, property 454
  2. Боян Пенев (1876–1927) Начало на Българското възраждане София: ИК Кама,; електронна библиотека по архивистика и документалистика, 2013; първо издание 1918 · 2005 · 107 pp.; section locators used because HTML has no stable page mapping
  3. Регионален исторически музей – София 300 години от рождението на Паисий Хилендарски Исторически календар, РИМ – София · 2022
  4. The Hilandar Monastery Foundation Twenty Years Of The Devastating Fire In Hilandar Preserve Hilandar · 2024
Ciorna de la Zograf: prima pagină

Partea 3 · Renaștere

Fila din ciornă

Privește prima pagină a ciornei de la Zografu. O ciornă este o versiune de lucru a unui text. Rândurile și formele vechi ale literelor se văd, chiar și atunci când cuvintele sunt greu de citit. În fotografie vezi o filă scrisă de mână.

Paisie nu i-a văzut personal pe conducătorii medievali despre care povestește. El adună cele scrise de alți autori. Folosește și versiuni rusești ale unor lucrări istorice mai vechi. Cartea veche este o mărturie a muncii sale, dar nu dovedește singură fiecare eveniment descris în ea.

1 · Începutul manuscrisului
Rândurile titlului sunt scrise de mână. Fotografia este descrisă drept începutul ciornei de la Zograf.
2 · Rânduri de litere
Literele au forme vechi. Un manuscris este un text scris de mână.
3 · Ștampilă pe pagină
Peste text se vede o ștampilă ovală. Fotografia nu arată când a fost aplicată.

Ascultă scena · 3

Voce sintetizată · 0:34
Surse · 3
  1. Паисий Хилендарски; критическо издание: Димитър Пеев, Маргарет Димитрова, Петко Петков; електронен корпус: Софийски университет „Св. Климент Охридски“ История Славянобългарска (Зограф 43; с попълнения по НБКМ 368) Исторически речник / Текстов корпус; по изданието на Зографска света обител, Атон · 2012 · 413 pp. in cited edition; web corpus unpaginated
  2. Артуро Крония; превод Роберто Адинолфи; научна редакция Мила Кръстева „Царството на славяните“ на Мавро Орбини (1601) и „История славянобългарска“ на монах Паисий (1762) Електронно списание LiterNet; превод по самостоятелното издание 1940 на труд, публикуван първо 1939 · 2018
  3. I. Stankov File:Istoriya-slavyanobulgarska.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
Pagină dintr-o copie pe curat, potrivit Wikimedia Commons

Partea 4 · Renaștere

O carte și pentru ascultat

În adresarea de la început, Paisie vorbește cititorilor și ascultătorilor. Nu fiecare trebuie să țină cartea în mână pentru a afla ce scrie în ea. Unul poate citi, iar altul asculta. Adresarea însăși arată că autorul se gândește la amândoi. Pe filă se află o adresare către cititorul bulgar.

1 · Adresare către cititor
Aici textul îl mustră pe cititorul care se rușinează de originea sa. Este vocea autorului, nu o evaluare imparțială a tuturor oamenilor.
2 · Copist necunoscut
Potrivit descrierii din Wikimedia Commons, aceasta este o pagină dintr-o copie pe curat. Numele copistului nu este precizat.
3 · Zone greu de citit
Unele cuvinte din fotografie sunt greu de citit.

Ascultă scena · 4

Voce sintetizată · 0:19
Surse · 2
  1. Паисий Хилендарски; критическо издание: Димитър Пеев, Маргарет Димитрова, Петко Петков; електронен корпус: Софийски университет „Св. Климент Охридски“ История Славянобългарска (Зограф 43; с попълнения по НБКМ 368) Исторически речник / Текстов корпус; по изданието на Зографска света обител, Атон · 2012 · 413 pp. in cited edition; web corpus unpaginated
  2. Неизвестен преписвач от XVIII век (според Wikimedia Commons) File:Istoriya Slavyanobolgarskaya Fair Copy.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
Fragment din copia de la Eskizagra, potrivit Wikimedia Commons; colecția muzeului din Stara Zagora.
«Nedelnik» de Sofronie, 1806: o altă carte, tipărită

Partea 5 · Renaștere

Stoiko face o copie

Paisie îi îndeamnă pe oameni să copieze cartea și să o păstreze. În 1765, la Kotel, preotul Stoiko Vladislavov face prima copie cunoscută. Mai târziu este cunoscut ca Sofronie de Vrața. Sunt două nume ale aceleiași persoane.

La copiere, textul este scris din nou de mână. Există diferențe între copii. S-au păstrat și alte copii.

Ascultă scena · 5

Voce sintetizată · 0:23
Surse · 6
  1. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  2. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)
  3. Паисий Хилендарски; критическо издание: Димитър Пеев, Маргарет Димитрова, Петко Петков; електронен корпус: Софийски университет „Св. Климент Охридски“ История Славянобългарска (Зограф 43; с попълнения по НБКМ 368) Исторически речник / Текстов корпус; по изданието на Зографска света обител, Атон · 2012 · 413 pp. in cited edition; web corpus unpaginated
  4. Scroch File:Istoriya slavyanobolgarskaya transcript from Eskizagra1.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  5. Софроний Врачански (1739 - 1813) File:Nedelnik Sophronius of Vratsa.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  6. Софроний Врачански; каталог: Фондация Наследство на Зографската света обител Кѷріакодроміон, сиреч Недѣлникъ Първо изд. Римник: Типография на Римническата епископия [Димитрих Михайло Попович и Георгия, синът му]; дигитална библиотека, инв. № 14145; М. Стоянов, т. I, № 7186 · 1806 · 6 + 265 л.; 28 см (каталог: резюме 544 с.)

Partea 6 · Renaștere

Sarcină: cine copiază

Care două nume aparțin aceluiași copist?

  1. Paisie și Stoiko
  2. Stoiko Vladislavov și Sofronie de Vrața
  3. Mavro Orbini și Sofronie
De ce?

Stoiko Vladislavov face copia în 1765. Mai târziu este cunoscut ca Sofronie de Vrața.

Corect · Stoiko Vladislavov și Sofronie de Vrața

  1. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  2. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)

Ascultă scena · 6

Voce sintetizată · 0:03
Surse · 2
  1. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  2. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)

Partea 7 · Renaștere

Sarcină: ordonați cărțile

Ordonați de la cel mai timpuriu la cel mai târziu.

  1. Paisie încheie istoria
  2. Stoiko copiază istoria
  3. Apare cartea tipărită „Nedelnik”
De ce?

Istoria a fost încheiată înaintea copiei de la Kotel. „Nedelnik” este o altă carte, tipărită mai târziu.

Ordinea corectă

  1. Paisie încheie istoria
  2. Stoiko copiază istoria
  3. Apare cartea tipărită „Nedelnik”
  1. Паисий Хилендарски; критическо издание: Димитър Пеев, Маргарет Димитрова, Петко Петков; електронен корпус: Софийски университет „Св. Климент Охридски“ История Славянобългарска (Зограф 43; с попълнения по НБКМ 368) Исторически речник / Текстов корпус; по изданието на Зографска света обител, Атон · 2012 · 413 pp. in cited edition; web corpus unpaginated
  2. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  3. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)
  4. Софроний Врачански (1739 - 1813) File:Nedelnik Sophronius of Vratsa.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  5. Софроний Врачански; каталог: Фондация Наследство на Зографската света обител Кѷріакодроміон, сиреч Недѣлникъ Първо изд. Римник: Типография на Римническата епископия [Димитрих Михайло Попович и Георгия, синът му]; дигитална библиотека, инв. № 14145; М. Стоянов, т. I, № 7186 · 1806 · 6 + 265 л.; 28 см (каталог: резюме 544 с.)

Ascultă scena · 7

Voce sintetizată · 0:03
Surse · 5
  1. Паисий Хилендарски; критическо издание: Димитър Пеев, Маргарет Димитрова, Петко Петков; електронен корпус: Софийски университет „Св. Климент Охридски“ История Славянобългарска (Зограф 43; с попълнения по НБКМ 368) Исторически речник / Текстов корпус; по изданието на Зографска света обител, Атон · 2012 · 413 pp. in cited edition; web corpus unpaginated
  2. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  3. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)
  4. Софроний Врачански (1739 - 1813) File:Nedelnik Sophronius of Vratsa.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  5. Софроний Врачански; каталог: Фондация Наследство на Зографската света обител Кѷріакодроміон, сиреч Недѣлникъ Първо изд. Римник: Типография на Римническата епископия [Димитрих Михайло Попович и Георгия, синът му]; дигитална библиотека, инв. № 14145; М. Стоянов, т. I, № 7186 · 1806 · 6 + 265 л.; 28 см (каталог: резюме 544 с.)
Fragment din copia de la Eskizagra, potrivit Wikimedia Commons; colecția muzeului din Stara Zagora.

Partea 8 · Renaștere

Cartea lui Paisie astăzi

O carte nu îi schimbă pe toți oamenii într-o zi. Istorici de mai târziu văd în lucrarea lui Paisie un început al Renașterii bulgare. Este o perioadă de interes sporit pentru limba, educația și comunitatea bulgară. Aceasta este o interpretare a însemnătății cărții. Ea nu indică ora exactă la care începe o schimbare generală.

Ascultă scena · 8

Voce sintetizată · 0:20
Surse · 6
  1. Aleksandr N. Pypin; Vladimir D. Spasovich; Bulgarian translation G. N. Kolushkiy; electronic edition Albena Vacheva Istoriya na balgarskata literatura. II. Vekovete na turskoto igo i nachaloto na Vazrazhdaneto Varna: LiterNet,; first Bulgarian edition Kyustendil: V. D. Probornik, 1884 · 2006
  2. Боян Пенев (1876–1927) Начало на Българското възраждане София: ИК Кама,; електронна библиотека по архивистика и документалистика, 2013; първо издание 1918 · 2005 · 107 pp.; section locators used because HTML has no stable page mapping
  3. Паисий Хилендарски; критическо издание: Димитър Пеев, Маргарет Димитрова, Петко Петков; електронен корпус: Софийски университет „Св. Климент Охридски“ История Славянобългарска (Зограф 43; с попълнения по НБКМ 368) Исторически речник / Текстов корпус; по изданието на Зографска света обител, Атон · 2012 · 413 pp. in cited edition; web corpus unpaginated
  4. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  5. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)
  6. Ondřej Žváček File:Pomník Paisiji Chilandarskému, Bansko.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API

Partea 9 · Renaștere

Sarcină: asociați oamenii și locurile

Asociați fiecare nume cu rolul său în poveste.

  1. Paisie · Autorul istoriei
  2. Stoiko Vladislavov · Copistul de la Kotel
  3. Zografu · Mănăstirea unde a fost încheiată cartea
De ce?

Autorul este Paisie. Stoiko copiază textul la Kotel. Zografu este mănăstirea unde Paisie încheie cartea.

  1. Боян Пенев (1876–1927) Начало на Българското възраждане София: ИК Кама,; електронна библиотека по архивистика и документалистика, 2013; първо издание 1918 · 2005 · 107 pp.; section locators used because HTML has no stable page mapping
  2. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  3. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)

Ascultă scena · 9

Voce sintetizată · 0:04
Surse · 3
  1. Боян Пенев (1876–1927) Начало на Българското възраждане София: ИК Кама,; електронна библиотека по архивистика и документалистика, 2013; първо издание 1918 · 2005 · 107 pp.; section locators used because HTML has no stable page mapping
  2. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  3. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)

O nouă descoperire în colecția ta

Cartea trăiește prin copiștii și ascultătorii ei; „începutul Renașterii” este o apreciere a însemnătății sale.

Exarhatul Bulgar · ConstantinopolDe ce omite Ilarion un nume?Comparați cum credința și cărțile schimbă societatea.Biserica Boiana · BoianaChipurile de la BoianaTetraevanghelul lui Ivan Alexandru · LondraȚarul între pagini

Oamenii din această poveste

Paisie de la HilandarSofronie de VrațaMavro Orbini

Surse

  1. UNESCO World Heritage Centre Mount Athos World Heritage List, property 454
  2. Артуро Крония; превод Роберто Адинолфи; научна редакция Мила Кръстева „Царството на славяните“ на Мавро Орбини (1601) и „История славянобългарска“ на монах Паисий (1762) Електронно списание LiterNet; превод по самостоятелното издание 1940 на труд, публикуван първо 1939 · 2018
  3. The Hilandar Monastery Foundation Twenty Years Of The Devastating Fire In Hilandar Preserve Hilandar · 2024
  4. I. Stankov File:Istoriya-slavyanobulgarska.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  5. Scroch File:Istoriya slavyanobolgarskaya transcript from Eskizagra1.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  6. Неизвестен преписвач от XVIII век (според Wikimedia Commons) File:Istoriya Slavyanobolgarskaya Fair Copy.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  7. Ondřej Žváček File:Pomník Paisiji Chilandarskému, Bansko.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  8. Софроний Врачански (1739 - 1813) File:Nedelnik Sophronius of Vratsa.jpg Wikimedia Commons / imageinfo API
  9. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Първи котленски препис на История славянобългарска, 1765 г. Виртуална галерия на преписите; НБКМ 368; публикация 10.03. · 2022 · 85 л. (описание на ръкописа)
  10. Национална библиотека „Св. св. Кирил и Методий“ Славянски и други ръкописи Дигитална библиотека, Национална библиотека
  11. Регионален исторически музей – София 300 години от рождението на Паисий Хилендарски Исторически календар, РИМ – София · 2022
  12. Софроний Врачански; каталог: Фондация Наследство на Зографската света обител Кѷріакодроміон, сиреч Недѣлникъ Първо изд. Римник: Типография на Римническата епископия [Димитрих Михайло Попович и Георгия, синът му]; дигитална библиотека, инв. № 14145; М. Стоянов, т. I, № 7186 · 1806 · 6 + 265 л.; 28 см (каталог: резюме 544 с.)
  13. Боян Пенев (1876–1927) Начало на Българското възраждане София: ИК Кама,; електронна библиотека по архивистика и документалистика, 2013; първо издание 1918 · 2005 · 107 pp.; section locators used because HTML has no stable page mapping
  14. Паисий Хилендарски; критическо издание: Димитър Пеев, Маргарет Димитрова, Петко Петков; електронен корпус: Софийски университет „Св. Климент Охридски“ История Славянобългарска (Зограф 43; с попълнения по НБКМ 368) Исторически речник / Текстов корпус; по изданието на Зографска света обител, Атон · 2012 · 413 pp. in cited edition; web corpus unpaginated
  15. Aleksandr N. Pypin; Vladimir D. Spasovich; Bulgarian translation G. N. Kolushkiy; electronic edition Albena Vacheva Istoriya na balgarskata literatura. II. Vekovete na turskoto igo i nachaloto na Vazrazhdaneto Varna: LiterNet,; first Bulgarian edition Kyustendil: V. D. Probornik, 1884 · 2006

Imagini

I. Stankov · CC BY-SA 3.0 · Wikimedia Commons

Deschide sursa

Atribuire completă

I. Stankov / Wikimedia Commons. CC BY-SA 3.0. The Zograf draft: opening page. Processed image.

I. Stankov · CC BY-SA 3.0 · Wikimedia Commons

Deschide sursa

Atribuire completă

I. Stankov / Wikimedia Commons. CC BY-SA 3.0. The Zograf draft: opening page. Processed image.

Sreten Vukovic · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons

Fotografia arată Hilandarul mult după vremea lui Paisie. Aceste fotografii nu arată unde anume a lucrat Paisie.

Deschide sursa

Atribuire completă

Sreten Vukovic / Wikimedia Commons. CC BY-SA 4.0. Hilandar: a modern photograph, not a view from 1762. Processed image.

Georgid · CC BY-SA 3.0 · Wikimedia Commons

Fotografia arată Zograful în 2005, mult după vremea lui Paisie. Aceste fotografii nu arată unde anume a lucrat Paisie.

Deschide sursa

Atribuire completă

Georgid / Wikimedia Commons. CC BY-SA 3.0. Zograf: the monastery photographed in 2005. Processed image.

Tomislav Ž. Popović · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons

Hilandarul a fost afectat de un incendiu în 2004 și apoi a fost restaurat. În fotografia de după incendiu se văd ziduri fără acoperiș. Este o stare ulterioară a mănăstirii.

Deschide sursa

Atribuire completă

Tomislav Ž. Popović / Wikimedia Commons. CC BY-SA 4.0. Hilandar after the 2004 fire. Processed image.

Copist necunoscut din secolul al XVIII-lea · Public domain · Wikimedia Commons

Potrivit descrierii din Wikimedia Commons, aceasta este o pagină dintr-o copie pe curat. Numele copistului nu este precizat.

Deschide sursa

Atribuire completă

Unidentified eighteenth-century copyist; digital image from Wikimedia Commons. Public domain. According to Wikimedia Commons, this is a page from a clean handwritten copy. The copyist is not named. Processed image.

Fotografie

Scroch · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons

Fragment din copia de la Eskizagra, potrivit Wikimedia Commons; colecția muzeului din Stara Zagora. Eski Zaara este un nume vechi al orașului Stara Zagora. Aceasta nu este copia de la Kotel.

Deschide sursa

Atribuire completă

Scroch / Wikimedia Commons. CC BY-SA 4.0. A fragment of the Eskizagra copy according to Wikimedia Commons; collection of the museum in Stara Zagora. Processed image. document

Софроний Врачански · Public domain · Wikimedia Commons

«Nedelnik» este o culegere de învățături religioase. A fost tipărită în 1806. Este o altă carte a lui Sofronie. Nu trebuie confundată cu copia sa manuscrisă a istoriei lui Paisie.

Deschide sursa

Atribuire completă

Book author: Sophronius of Vratsa. Digital image from Wikimedia Commons; uploaded by Miko. Public domain. Processed image.

Context geografic, fără granițe istorice

Tom Patterson · Nathaniel Vaughn Kelso · Domeniu public · Natural Earth

Deschide sursa

Atribuire completă

Tom Patterson · Nathaniel Vaughn Kelso