Sfântul din plăci de ceramică

În 1909, Iordan Gospodinov, învățător din Preslav, începe săpături în locul numit Patleina, la sud de zidurile vechii capitale. În încăperile din jurul unei biserici mici ies la iveală plăci din lut alb fin, pictate și acoperite cu glazură. Pe unele sunt litere. Treptat, din bucăți se reconstituie un chip: un bărbat cu barbă lungă și ascuțită, ochi mari și un nimb rotund în jurul capului. Pe alte trei plăci s-au păstrat litere grecești, din care se reconstituie numele „Sfântul Teodor”. Catalogul din 1997 descrie icoana ca fiind alcătuită din aproximativ o sută de fragmente. Ea se păstrează la Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe, din Sofia. De ce este pictat sfântul pe plăci separate? Și știm cine este pictorul?

Patleina este nu doar o mănăstire, ci și un atelier. Arheologii descoperă acolo bazine în care lutul alb este spălat și lăsat să se decanteze, precum și cuptoare pentru ardere. Lutul este local, bogat în caolin. Plăcile sunt modelate și arse, apoi pictate, glazurate și introduse în cuptor a doua oară. În jurul Preslavului sunt cunoscute aproximativ o duzină de ateliere din secolele al IX-lea și al X-lea. Unul se află chiar lângă Biserica Rotundă, sau de Aur, a cărei decorație îmbină marmura sculptată, mozaicul de sticlă și plăcile pictate. Meșterii fac placaje pentru pereți, cornișe, incrustații pentru pardoseli și icoane mici. Când primele plăci ies la iveală, mulți le consideră importuri din Bizanț. Săpăturile arată că au fost făcute pe loc.

Plăcile vorbesc și despre cultura scrisă. În 886, Boris îi primește în Bulgaria pe Clement, Naum și Anghelarie, discipoli ai lui Chiril și Metodiu, alungați din Moravia. Cu sprijinul lui Boris și al urmașilor săi, la Pliska, Preslav și Ohrid se dezvoltă centre ale culturii scrise slave. Treptat, limba slavă pătrunde în slujbele religioase și în viața literară. În mănăstirile din Preslav se traduce din greacă și se scriu texte noi. Unele plăci ceramice poartă texte bisericești în alfabetul chirilic. Alfabetul chirilic este legat de activitatea discipolilor lui Chiril și Metodiu în Bulgaria, spre sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea; la baza lui stau majusculele grecești. Cine anume l-a alcătuit și în care centru rămâne o chestiune disputată. Numele sfântului Teodor de pe icoana noastră este însă reconstituit dintr-o inscripție în greacă.

În perioada bizantină mijlocie sunt cinstiți doi sfinți militari cu numele Teodor: Tiron și Stratilat. De obicei, amândoi sunt reprezentați înarmați. În partea păstrată, sfântul nostru poartă o mantie și nu are arme, astfel că cercetătorii nu sunt de acord pe care dintre cei doi îl reprezintă. Potrivit unei ipoteze, pictorul a urmat un model mai vechi, din vremea când era cinstit un singur Teodor, reprezentat în haine civile. Este disputată și originea tehnicii în sine: Constantinopolul, arta Orientului sau o tradiție locală din Preslav. Catalogul Muzeului Metropolitan din 1997 numește icoana cea mai veche icoană monumentală păstrată din statul de curând creștinat. Preslav rămâne capitală aproximativ optzeci de ani. În 971, armata bizantină cucerește Preslavul. Potrivit arheoloagei Katia Melamed, atunci este distrusă și mănăstirea de la Patleina; ea leagă sfârșitul ceramicii pictate de Preslav de declinul orașului la sfârșitul secolului al X-lea.